Memoria interna,externa

 

Memoria internã este zona de stocare temporarã a datelor într-un calculator. Termenul memorie este folosit pentru a desemna cipurile reale capabile sã pãstreze datele.

Deoarece calculatorul recunoaste numai douã stãri, datele supuse prelucrãrii sunt transformate în siruri de cifre O si 1, indiferent în care dintre cele douã tipuri de memorie, RAM sau ROM se aflã.

Bit-ul (binary digit - cifrã binarã) reprezintã cea mai micã unitate de date ce poate fi reprezentatã si prelucratã de cãtre calculator.

*succesiune de 8 biti se numeste byte sau octet, fiind cea mai micã unitate de date

ce poate fi reprezentatã si adresatã de cãtre memoria unui sistem de calcul.

Deoarece datele reprezentate în memorie ocupã o succesiune de bytes, acestea sunt exprimate în multiplii unui byte astfel:

1 kilobyte (kB)        = 1024 bytes (2 la puterea 10 bytes);

1 megabyte (MB)    = 1024 kbytes (2 la puterea 10 kB);

1 gigabyte(GB)       = 1024 Mbytes (2 la puterea 10 MB);

1 terrabyte(TB)       = 1024 Gbytes (2 la puterea 10 GB);

1 petabyte(PB)       = 1024 Tbytes (2 la puterea 10TB);

1 exabyte(EB)        = 1024 Pbytes (2 la puterea 10 PB);

Reprezentarea în memorie a datelor/informatiilor se realizeazã la nivel de:

- byte (octet);

- cuvânt de memorie = doi bytes (16 biti);

- cuvânt dublu = patru bytes (32 biti);

- cuvânt cvadruplu = opt bytes (64 biti);

Memoria externã sau suplimentarã este aceea care foloseste dispozitive speciale pentru stocarea datelor: hard disk, CD, floppy disk, disc ZIP.

Memoria cache este un mecanism de stocare de mare vitezã. Poate fi sau o sectiune rezervatã din memoria principalã, sau un dispozitiv independent. Uneori este încorporat în arhitectura microprocesorului (de exemplu la calculatoarele Pentium).