Structuri de date

1. Structuri statice

- Dimensiunea zonei alocate este fixă.

- Alocarea memoriei se face în timpul compilării, în funcţie de cum a fost declarată structura, iar în timpul execuției programului nu mai poate fi modificată

- Dezavantaje: pot să apară următoarele cazuri:

o spațiul alocat structurii este insuficient

o spațiul alocat structurii este mult mai mare decât necesar

2. Structuri dinamice

sunt date structurate ale căror componente se alocă în mod dinamic.

- Dimensiunea zonei alocate nu este fixă

- Alocarea sau eliberarea zonelor de memorie folosită de structură se face în timpul execuţiei programului, în funcţie de numărul de componente ale structurii.

- Avantaj: Memoria poate fi eliberată la cererea utilizatorului.

Alocarea dinamică a componentelor structurii impune un mecanism prin care o nouă componentă apărută este legată în succesiune logică de corpul structurii deja format până atunci. Rezultă ca fiecare componentă, pe lângă informația propriu-zisa pe care o deține, trebuie să conțină şi o informație de legătură cu componenta cu care se leagă logic în succesiune. Aceasta informație de legătura va fi adresa componentei spre care se realizează succesiunea logică, iar mecanismul se mai numește şi alocare înlănțuită după adrese.


În funcție de tipul înlănţuirii realizate între componente, există următoarele tipuri de organizări:

1) structuri liniare

1a) liste simplu înlănţuite

1aa) liniare (STIVA, COADA)

1ab) circulare

b) liste dublu înlănțuite

1ba) liniare

1bb) circulare

2)structuri arborescente

3) structuri rețea