Procesarea formulelor

Formulele şi calculele sunt alte elemente esenţiale din Excel. Aplicaţia este proiectată pentru toate tipurile de calcule analitice, statisticele şi elementele bazei de date. Formulele se împart în general în două categorii. Aritmetice – formule tradiţionale care nu necesită setări suplimentare. Pentru a le utiliza, trebuie să cunoaştem un singur lucru fundamental – toate formulele încep cu = (semnul egal). Apoi definiţi celulele definite cu date utilizate într-o formulă şi confirmaţi operaţiunea cu tasta Enter. Rezultatul formulei va fi afişat în celulă.
Funcţii – tipuri mai complexe de formule cu numeroase operaţii statistice, logice sau de bază de date. Aceste funcţii sunt construite cu expertul de funcţii. În Excel 2007, acest lucru se realizează şi cu funcţia de completare automată.

Versiunea anterioară

40

 

În versiunea Microsoft Excel 2003, era posibil să lucrăm cu formule utilizând „expertul de funcţii”, majoritatea cu formule complexe sau încorporate. Dacă lucram cu formule simple sau cu funcţii aritmetice tradiţionale, aveam o linie de formule. Se putea să edităm şi să vizualizăm formule terminate dintr-o celulă apăsând tasta F2.
Să ne reamintim că funcţia expertului din versiunea anterioară de Excel arăta asemănător. Aceasta afişa o listă cu funcţii utilizate recent atunci când era executată.

 

 

Utilizarea formulelor

Utilizarea formulelor în Microsoft Excel 2007 este mult mai simplă şi mai convenabilă. Principalul avantaj este introducerea formulelor şi completarea automată de nume de funcţii şi formule. Numele de coloană sunt generate de asemenea şi se poate să le utilizăm atunci când creăm o formulă care utilizează zone mai mari de celule. Dacă vom lucra cu baze de date multidimensionale, în mod cert trebuie să utilizăm formule OLAP. De obicei avem nevoie de aceste formule pentru conversia formulelor din tabele de contingenţă sau în operaţiuni complexe, când analizăm date din serverul SQL. Fila „formulă” de pe panglică este foarte utilă. Prezintă grafic cele mai utilizate elemente pentru lucrul cu formule. Majoritatea sunt categoriile de formule Verificare eroare şi Dependenţă în foaie.41

Formulele structurate

Fiecare zonă de coloană, rând sau celulă îşi generează automat numele în momentul formatării tabelului. Procesul este avantajos în timpul creării de formule, deoarece se poate să facem referire la nume de zone şi nu mai este necesar să le creăm manual, ca în versiunile anterioare. De exemplu, formula din următorul exemplu, care adaugă absenţele din septembrie, va arăta astfel: =SUM([September])

Introducerea formulelor - exemplu

Ne vom concentra asupra exemplului nostru cu absenţele elevilor. Dacă trebuie să găsim un număr mediu de absenţe dintr-un semestru pentru fiecare elev, avem posibilitatea să utilizăm recunoaşterea automată a funcţiilor.Începem prin a scrie =AVER în celula în care dorim să scriem media. Meniul cu formule terminate posibile se afişează în mod automat

42

După ce introducem formula, alte celule sunt completate automat cu funcţia medie. Remarcaţi linia funcţiei şi numele zonelor celulei [Septembrie]43

Exerciţii – lucrul cu formule

Temă

Profesorul trebuie să proceseze un tabel cu rezultatele concursului de matematică. Acesta trebuie să afle atât rezultatul total al elevilor, ci şi cele mai bune rezultate.

Soluţie

Utilizăm Sum din funcţiile de bază şi Maximum prin crearea unei formule noi

Instrucţiuni

1. Creaţi tabelul Rezultate concurs matematică
2. Introduceţi datele în tabel
3. Utilizaţi funcţiile Sum şi Maximum.
4. Pentru Sum începeţi prin a scrie = şi litera S. Va apărea un meniu cu toate funcţiile care încep cu S. Tastând alte litere, veţi ajunge rapid la funcţia solicitată.
5. Găsiţi Maximum prin aceeaşi modalitate. Începeţi prin a scrie = şi continuaţi cu litera M în celulă.
6. Când toate formulele sunt terminate, se poate să formatăm tabelul.
7. Încercaţi să editaţi tabelul astfel încât să arate ca cel din Figura44