Copyright

Copyright

 Copyright-ul este modalitatea legalã de protejare a lucrãrilor literare, stiintifice, artistice sau de orice alt fel, publicate sau nepublicate, cu conditia ca aceste lucrãri sã aibã o formã tangibilã (adicã se pot vedea, auzi sau atinge).

Dacã este vorba de o simfonie, un poem sau o pagina de cod HTML, o aplicatie software proprie, tipãrite pe hârtie, înregistrate pe casetã audio sau pe hard disk, atunci pot fi protejate de copyright.

Deschizând un fisier de tip text, audio, video, etc., creat de o anume persoanã, acesta contine în Properties data la care a fost creat acel document. Orice copiere ulterioarã sau descãrcare de pe Internet a documentelor reprezintã o încãlcare a drepturilor de copyright, pentru cã data la care se realizeazã aceste operatii este ulterioara datei creãrii documentelor. Dacã nu se considerã suficientã aceastã modalitate de datare a momentului creãrii documentelor proprii, se poate trimite o scrisoare prin postã la propria adresã, continând documentele în forma lor tangibilã, scrisoare care nu va mai fi deschisã. Astfel, se stabileste în timp, în mod indubitabil, momentul creãrii propriilor documente.

Copyrightul folosit la distribuirea materialelor pe CD, dischetã. Termenii Shareware, freeware, licentã.

Shareware – sunt acele aplicatii sau programe pe care le puteti achizitiona direct de la persoana care le-a creat, persoanã ce doreste distribuirea acestor programe fãrã intermediar. De cele mai multe ori distribuirea gratuit, sau cu o taxã minimã. Programele se pot copia si transmite altor utilizatori.

Freeware -programe protejate de dreptul de autor (copyright) care pot fi totusi difuzate gratis de cãtre autor, care îsi pãstreazã drepturile de autor. Asadar, programele pot fi folosite, dar nu pot fi vândute fãrã acordul autorului.

Licentele – sunt programele achizitionate de la persoanele care le produc si pentru care se plãteste un drept de folosire. Acest drept este valabil doar pentru un singur calculator, dar dacã se doreste instalarea programului pe mai multe calculatoare, va trebui achizitionatã o licentã specialã ce va permite instalarea programului pe mai multe calculatoare.

Licenta acordã dreptul de folosire a programului respectiv si nu drept de comercializare sau distributie.

 

 4.4 Legea pentru protectia datelor

 Extrase din Legea Nr. 8/1996 , privind drepturile de autor si drepturile conexe

 

CAP. 5 Durata protectiei dreptului de autor

ART. 30

Drepturile patrimoniale asupra programelor pentru calculator dureazã tot timpul vietii autorului, iar dupã moartea acestuia se transmit prin mostenire, potrivit legislatiei civile, pe o perioadã de 50 de ani.

 

CAP. 9 Programele pentru calculator

ART. 72

(1) Prin prezenta lege, protectia programelor pentru calculator include orice expresie a

unui program, programele de aplicatie si sistemele de operare, exprimate în orice fel de

limbaj, fie în cod-sursã sau cod-obiect, materialul de conceptie pregãtitor, precum si

manualele.

(2) Ideile, procedeele, metodele de functionare, conceptele matematice si principiile

care stau la baza oricãrui element dintr-un program pentru calculator, inclusiv acelea care

stau la baza interfetelor sale, nu sunt protejate.

 

ART. 73

Autorul unui program pentru calculator beneficiazã în mod corespunzãtor de drepturile prevãzute de prezenta lege, în partea l a prezentului titlu, îndeosebi de dreptul exclusiv de a realiza si de a autoriza:

a) reproducerea permanentã sau temporarã a unui program, integral sau partial, prin

orice mijloc si sub orice formã, inclusiv în cazul în care reproducerea este determinatã de

încãrcarea, afisarea, transmiterea sau stocarea programului pe calculator;

b) traducerea, adaptarea, aranjarea si orice alte transformãri aduse unui program

pentru calculator, precum si reproducerea rezultatului acestor operatiuni, fãrã a prejudicia

drepturile persoanei care transformã programul pentru calculator;

c) difuzarea originalului sau a copiilor unui program pentru calculator sub orice formã,

inclusiv prin închiriere.

 

ART. 74

în lipsa unei conventii contrare, drepturile patrimoniale de autor asupra programelor pentru calculator, create de unul sau de mai multi angajati în exercitarea atributiilor de serviciu sau dupã instructiunile celui care angajeazã, apartin acestuia din urmã.

 

ART. 75

a), în lipsa unei conventii contrare, printr-un contract de utilizare a unui program pentru calculator se prezumã cã:

b), utilizatorului i se acordã dreptul neexclusiv de utilizare a programului pentru calculator;

c), utilizatorul nu poate transmite unei alte persoane dreptul de utilizare a programului pentru calculator.

d). Cesiunea dreptului de utilizare a unui program pentru calculator nu implicã si transferul dreptului de autor asupra acestuia.

 

ART. 76

în lipsa unei conventii contrare, nu sunt supuse autorizãrii titularului dreptului de autor actele prevãzute la art. 73 lit. a) si b), dacã acestea sunt necesare pentru a permite dobânditorului sã utilizeze programul pentru calculator într-un mod corespunzãtor destinatiei sale, inclusiv pentru corectarea erorilor.

 

ART. 77

a). Utilizatorul autorizat al unui program pentru calculator poate face, fãrã autorizarea autorului, o copie de arhiva sau de sigurantã, în mãsura în care aceasta este necesarã pentru asigurarea utilizãrii programului.

b). Utilizatorul autorizat al copiei unui program pentru calculator poate, fãrã autorizarea titularului dreptului de autor, sã observe, sã studieze sau sã testeze functionarea acestui program, în scopul de a determina ideile si principiile care stau la baza oricãrui element al acestuia, cu ocazia efectuãrii oricãror operatiuni de încãrcare în memorie, afisare, conversie, transmitere sau stocare a programului, operatiuni pe care este în drept sã le efectueze.

c). Dispozitiile art. 10 lit. e) din prezenta lege nu se aplicã programelor pentru calculator.

 

ART. 78

Autorizarea titularului dreptului de autor este obligatorie atunci când reproducerea codului sau traducerea formei acestui cod este indispensabilã pentru obtinerea informatiilor necesare interoperabilitãtii unui program pentru calculator cu alte programe pentru calculator, dacã sunt îndeplinite urmãtoarele conditii:

a), actele de reproducere si de traducere sunt îndeplinite de o persoanã care detine dreptul de utilizare a unei copii a programului sau de o persoanã care îndeplineste aceste actiuni în numele cele dintâi, fiind abilitatã în acest scop;

b), informatiile necesare interoperabilitãtii nu sunt usor si rapid accesibile persoanelor prevãzute la lit. a) a prezentului articol;

c), actele prevãzute la lit. a) a prezentului articol sunt limitate la pãrtile de program necesare interoperabilitãtii.

 

ART. 79

Informatiile obtinute prin aplicarea art. 78:

a), nu pot fi utilizate în alte scopuri decât realizarea interoperabilitãtii programului pentru calculator, creat independent;

b), nu pot fi comunicate altor persoane, în afara cazului în care comunicarea se dovedeste necesarã interoperabilitãtii programului pentru calculator, creat independent;

c), nu pot fi utilizate pentru definitivarea, producerea ori comercializarea unui program pentru calculator, a cãrui expresie este fundamental similarã, sau pentru orice alt act ce aduce atingere drepturilor autorului.

 

ART. 80

Dispozitiile art. 78 si 79 nu se aplicã, dacã se cauzeazã un prejudiciu titularului dreptului de autor sau exploatãrii normale a programului pentru calculator.

 

ART. 81

Dispozitiile cap. VI din prezentul titlu nu se aplicã programelor pentru calculator.

Viruşi informatici şi antiviruşi

Virusi si antivirusi

“Virusii” sunt anumite programe create de oameni cu scopuri distructive. Sunt programele ce au proprietatea de a se extinde si care duc la functionarea necorespunzãtoare a sistemului de operare. Ele sunt seturi de instructiuni care se ataseazã singure unui alt program sau sectorului de boot al unui disc. Asemenea virusilor umani “virusii de calculator ” duc la îmbolnãvirea sistemului de operare si a fisierelor existente pe acesta, distrug informatiile aflate pe calculator si împiedicã functionarea aplicatiilor.

S-a propus denumirea de virus datorită asemănării cu virusurile biologice. Brain, primul virus de DOS, a venit în 1986 din Pakistan. Astăzi experţii numără aproximativ 50000 de exemplare. Cifra depinde de cum se iau în considerare exemplarele asemănătoare şi cele înrudite. Chiar şi numai din această cauză scanerele de valoare apropiată afişează un număr diferit de viruşi recunoscuţi. Nici o firmă sau organizaţie nu deţine în colecţie absolut toţi viruşii cunoscuţi.

De multe ori, programatorii de viruşi îşi răspîndesc creaţiile intenţionat în fişiere sau documente infectate în Internet, în domenii anonime, unde autorul nu poate fi identificat prea uşor. Astfel, de exemplu, a apărut virusul  Melissa.

Viruşii se pot înmulţi pe multe căi. Autorii găsesc tot mereu altele noi, la care nimeni nu s-ar fi gândit în prealabil. De aceea, programele “euristice”, care iau în considerare strategiile tipice ale viruşilor, nu sunt medicamente universale, ci o bună completare a scanerelor de viruşi. DOS şi Windows 9x reprezintă un sol deosebit de roditor pentru viruşi, deoarece sistemele de operare sunt deschise. Windows NT face viruşilor categoric viaţa mai grea.

Virusii sunt foarte diferiti, de la cei ce atacã documentele si fisierele de tip text, pânã la cei care duc la stricarea componentelor hard ale calculatorului.

O datã pãtruns în calculator un virus nu este activ, el se activeazã în momentul în care programul cu care a fost adus este activat.

Viruşii de boot reuşesc tot mereu să se situeze în Top Ten printre cei mai răspândiţi dăunători. Pentru a elimina aceşti viruşi o dată pentru totdeauna este suficient un singur artificiu:nu mai boot-aţi de pe dischetă. Trebuie modificată ordinea de boot în setup: mai întâi harddisk-ul, apoi unitatea de dischete, anume C:, A:.

În Office 2000, macro-urile de Word, Execel, Powerpoint, Outlook şi Frontpage sunt ignorate în momentul în care se stabileşte cel mai înalt nivel de securitate.

În Word acest lucru este chiar ideal în cazul în care nu se scriu macro-uri. Dar macro-urile certificate rulează sub această setare. Cine doreşte să testeze macro-urile proprii trebuie să scadă nivelul de securitate la mediu, atunci va avea posibilitatea de a opta la deschiderea documentelor pentru sau împotriva activării macro-urilor, asemănător cu office 97.

Este suficient un dublu clic pentru a îndepărta caii troieni, atunci când aceştia vin ca ataşament de mail. Un update pentru Outlook 97, 98 şi 2000 afişează pe ecran nu doar un avertisment cu privire la fişierele COM, BAT şi EXE. Acest compartiment reprezintă un semnal de alarmă şi preîntâmpină lansarea neintenţionată a unei aplicaţii care a venit pe mail.

Cine încarcă programe sau documente din Internet sau navighează siteuri de hackeri sau de viruşi nu are de ce să se mire dacă PC-ul său începe să se comporte ciudat. Suspiciunile cu privire la documentele şi mai ales programele din surse mai puţin cunoscute ne vor păzi de viruşi.

Virusii pãtrund în calculator prin intermediul programelor de pe Internet atunci când se descarcã (se realizeazã operatia download) anumite programe, documente si imagini, pot fi primiti pe mail, sau pot fi adusi cu o dischetã sau un CD.

De aceea este recomandat ca la folosirea uneia din aceste cãi sã se ruleze un program antivirus.

Avantajul scanãrii calculatorului împotriva virusilor

Pentru a evita anumiti virusi sau pentru a scãpa de acestia va trebui:

*sã fie instalat un program antivirus foarte bun, cât mai recent, cu ajutorul cãruia sã puteti descoperi si sã eliminati eventualii virusi;

*sã se scaneze toate fisierele cu regularitate;

*sã se actualizeze în fiecare luna programul anti-virus;

*sã se scaneze periodic fisierele din calculator si dischetele înainte de a le folosi;

*sã se scaneze fisierele atasate primite pe mail;

*sã nu se ruleze programe dacã nu li se cunoaste provenienta;

*sã nu se foloseascã dischete de provenienta necunoscutã;

*sã  se foloseascã functia “macro disable” (dezactivare instructiuni macro), disponibilã în cele mai moderne aplicatii.

Dacã se foloseste un antivirus corespunzãtor, acesta poate descoperi în timpul scanãrii si virusii care nu sunt activi.

Dacă se presupune existenţa unui virus, nu se închide imediat calculatorul, ci se încheie mai întâi toate acţiunile. Înainte de shut down, se salvează toate datele pentru care nu există un backup (poate că acesta este ultimul moment în care mai pot fi accesate). Deoarece un virus modifică numai fişiere de un anumit tip, multe dacă nu chiar toate fişierele de salvat sunt încă nevirusate. În caz contrar se poate îndepărta virusul mai târziu, în linişte, atunci când sistemul este din nou în ordine.

Programele antivirus îndepărtează în cazul ideal viruşii, însă o a doua infecţie devine mai uşor posibilă. Cauza o reprezintă faptul că viruşii de macro moderni pot ocoli şi dezactiva protecţia antivirus din Office97, în ciuda dezinfectării, Word rămâne mai vulnerabil în faţa viruşilor decât înainte. Astefel chiar şi exemplare mai puţin perfecţionate au o şansă. După eliminarea unor viruşi de Word, trebuie să se activeze protecţia antivirus sub Tools-Options-General.

Formatarea harddisk-ului nu este întotdeauna o soluţie. Viruşii de boot precum Parity-Boot, care se aciuiază în Boot-Record, supravieţuiesc unei asemenea acţiuni. Dar, de multe ori, este suficient să se apeleze un program antivirus. Dacă acesta nu este în măsură să cureţe programele sau documentele, se reinstalează acest software şi se foloseşte fişiere de backup. Numai în cazul în care, nici aşa nu se poate restabili sistemul, sau dacă acesta nu rulează stabil din cauza daunelor produse asupra sistemului de fişiere, poate fi utilă formatarea harddisk-ului. Dar, atunci se realizează în prealabil un backup al tuturor datelor!

Dacă programul antivirus nu poate dezinfecta anumite documente, se şterg sau se izolează pe o dischetă. Trebuie eliminate neapărat de pe harddisk toate fişierele infectate! Nu este suficient să se redenumească fişierele – în urma unui dublu clic, windows recunoaşte după structura internă că este un fişier Word şi-l va deschide prin intermediul acestuia.

Programele antivirus sunt evaluate pe trei categorii: ergonomie- funcţionalitate, detecţie şi dezinfectare.

Ergonomia-funcţionalitatea a fost dată de prezenţa unor anumite facilităţi, module în antivirus şi de documentaţia disponibilă şi interfaţa programului, fiecare din acestea având o pondere proporţională cu importanţa respectivei componente.

Detecţia este dată de procentul de identificare de către fiecare produs a viruşilor de bază, fiind urmărite 5 categorii: viruşi de fişier, viruşi de boot, viruşi de macro, troieni backdoor şi viruşi actuali.

Dezinfectarea a fost dată de procentul de succes în operaţiunea de înlăturare a viruşilor mai sus amintiţi, simulându-se în prealabil o infectare obişnuită, reală de care este posibil orice sistem neprotejat.

Măsuri de sănătate şi siguranţă în utilizarea calculatorului

Câteva norme de protectie, care ajuta la crearea unui mediu de lucru sãnãtos pentru utilizatorii de computere sunt:

* Folosirea unei tastaturi detasabile pentru a evita durerile în mâini si brate, etc.;

* Scaunul utilizat sã fie reglabil, confortabil, cu un spãtar comod;

* Folosirea unui suport pentru cabluri;

* Cablurile de alimentare sã fie bine legate si protejate;

* Genunchii trebuie sã fie la o înãltime de max. 70cm de sol;

* Asezarea monitorului la distanta potrivitã, pentru a împiedica afectiuni ale ochilor;

* Asigurarea existentei unei surse de luminã pentru a evita oboseala ochilor;

* Dotarea ferestrelor cu jaluzele ajustabile pentru a evita strãlucirea sau reflexia luminii;

* Tastatura trebuie sã fie detasabilã,  pentru a limita accidentãrile mâinilor si bratelor;

* întreruperi frecvente ale lucrului la computer.

Termenul de sigurantã se referã atât la persoana care foloseste computerul, cât si la datele care se prelucreazã.

Astfel, lucrul la computer presupune respectarea tuturor regulilor ce trebuie luate în considerare ori de câte ori se lucreazã cu aparate si dispozitive electrice si electronice: evitarea atingerii surselor de curent, evitarea folosirii de cabluri neizolate, etc.

Este posibil sã se întrerupã curentul sau sã aibã loc cresteri bruste de tensiune. Câteva moduri în care se pot preveni stricãciunile provocate hard-diskului si fisierelor

* Folosirea unei UPS (uninterruptible power supply -sursã continuã de curent);

* Folosirea unui dispozitiv ce poate avertiza asupra cresterile de tensiune;

* Salvarea fisierele în mod regulat;

* Realizând un backup complet în mod regulat (termen prin care se desemneazã executarea periodicã de copii, pentru a evita pierderea informatiilor (date primare sau rezultate ale prelucrãrilor).

Afecţiuni provocate de un mediu de lucru inadecvat

 Folosirea calculatorului necesitã realizarea unor miscãri stereotipe (miscãri dese ale gâtului,mainilor,spatelui etc.), ce pot duce la anumite afectiuni ale gâtului, umerilor, coloanei vertebrale etc. Aceste afectiuni se datoreazã miscãrilor repetate, concept ce se numeste RSI (Repetitive Strain Injury – Accidentare cauzatã de miscãri repetate).

Se pot enumera câteva dintre problemele de sãnãtate cauzate de lucrul cu calculatorul:

– Rãniri ale ochilor si slãbirea vederii;

– Obosealã;

– Probleme cu spatele;

– Dureri de umeri;

– Dureri de cap, etc.

 

Ergonomia postului de lucru

Ergonomia postului de lucru

În aceastã categorie sunt cuprinse acele elemente care duc la crearea unui mediu sãnãtos de lucru, si anume:

– Pãstrarea unei distante optime fatã de monitor, pentru a evita afectarea ochilor,

utilizarea ecranelor de protectie;

– Pozitionarea adecvata a monitorului, mouse-ului si tastaturii;

– Utilizarea unor scaune reglabile;

– Distanta adecvata pentru genunchi si coapse de la birou sau terminal;

– Tastaturã ergonomicã cu un design ce permite o pozitionare corectã a mâinilor;

– Luminozitate si aerisire bunã a încãperii;

– Pauze de 10 minute dupã fiecare 50 de minute în fata calculatorului.

Utilizarea aplicaţiilor în activităţi din diferite domenii

Utilizarea aplicaţiilor în activităţi din diferite domenii

Orice decizie în afaceri este bazatã pe evaluarea informatiei privind un mediu de afaceri într-o rapidã schimbare. Calculatorul este în acest context instrumentul prin care din multitudinea informatiilor, tendintele si faptele sunt identificate în fractiuni de secundã. Asa cum remarca Bill Gates afacerile au loc cu viteza gândului.

Calculatorul este foarte util, de exemplu, în contabilitate, deoarece cu ajutorul lui se pot realiza mult mai repede diferite calcule si se pot obtine rezultate într-un format acceptabil. Cu ajutorul calculatorului se poate realiza contabilitatea unei firme în câteva zile, în timp ce un om realizeazã aceeasi contabilitate în câteva sãptãmâni. .,-. în general calculatoarele sunt mai eficiente decât oamenii, în domeniile ce necesitã un volum mare de calcule, datoritã rapiditãtii cu care efectueazã aceste calcule si a preciziei cu care le realizeazã.

Existã numeroase situatii de luare a deciziilor, în care calculatoarele opteazã pentru o decizie mai bunã decât oamenii, în general, pentru oameni ar fi necesarã o perioadã mare de timp pentru a lua în considerare toate alternativele posibile, astfel cã în momentul în care s-a luat o anumitã decizie, aceasta poate sã nu fie cea mai bunã, deoarece între timp, unele conditii s-au schimbat. Datoritã faptului cã sistemele sunt foarte dinamice în timp, în anumite situatii calculatoarele pot alege decizia optimã. Dar acest lucru nu trebuie generalizat, sunt situatii în care intervin si alti factori de naturã .umanã de care calculatoarele nu pot tine seama.

Utilizarea calculatoarelor în diferite domenii de activitate.

Calculatoarele sunt folosite în numeroase domenii: la nivel guvernamental, în afaceri, în medicinã, în învãtãmânt, etc.

Existã diferite aplicatii construite pentru:

* domeniul administrativ (inclusiv cel guvernamental)  – calculatoarele  sunt

folosite în numeroasele actiuni decizionale, precum si pentru colectarea taxelor, fãrã a

mai fi nevoie sã se astepte în fata unui ghiseu, pentru a plãti aceste taxe. într-un sens

mai larg existã dezbateri dacã datoritã calculatorului vom ajunge de la democratia

reprezentativã la democratia participativã. A apãrut astfel conceptul de vot electronic, prin

care oamenii pot vota cu ajutorul calculatoarelor, fãrã a mai fi nevoie sã se deplaseze la

centrele de votare;

* mediul de afaceri – reprezintã un domeniu în care calculatoarele capãtã o tot mai

largã aplicabilitate datoritã rapiditãtii cu care trebuie luate deciziile, a cantitãtii mari de

informatii  ce  pot  influenta  aceste  decizii,   precum  si  a  volumului  de  date  ce se

vehiculeazã. Câteva dintre aplicatiile software folosite uzual în mediul de afaceri sunt:

– MIS (Management Information Systems) Sistem Informational de Management

– EIS (Executive Information Systems) Sistem Executiv Informational;

– Procesare de text;

– Calcul tabelar;

– Aplicatii pentru salarii;

– Programe de contabilitate;

– CAD (Computer Aided Design) Proiectare asistata de computer;

– Aplicatii de E-mail, Navigare pe web etc.

– aviatie si transporturi- pentru dirijarea traficului;

–  domeniul bancar – calculatoarele au o foarte mare utilizare, fiind folosite pentru calculul dobânzilor, la înregistrarea depozitelor sau a creditelor acordate, la crearea si gestionarea bazei de date a clientilor, etc.;

– domeniul medical –  pe  lângã  întocmirea  unei  baze  de date  a  pacientilor, calculatoarele au întrebuintãri complexe fiind utilizate cu mare precizie în urmãrirea anesteziilor si în laboratoarele de analize. Cu ajutorul calculatoarelor se pot observa mai usor diferite anomalii, pe care un doctor nu le-ar putea descoperi cu ochiul liber. Existã diferite instrumente electronice folosite la realizarea operatiilor, în care este necesarã o mai mare precizie si care sunt benefice pentru pacienti (de exemplu operatiile realizate cu ajutorul laserului în urma cãrora pacientii se refac mult mai rapid decât în cazul operatiilor clasice). Calculatoarele sunt folosite pentru a coordona folosirea ambulantelor astfel încât acestea sã poatã rãspunde cât mai prompt diferitelor cerinte;

– domeniul educational – Cu ajutorul calculatorului se poate învãta de acasã fãrã a mai fi nevoie de deplasarea cãtre o institutie de învãtãmânt si fãrã a depinde de un anumit program. Cu ajutorul unei conexiuni la Internet se pot cãuta mai multe cursuri dintr-un anumit domeniu având astfel acces la mai multe opinii (spre deosebire de modalitatea clasicã de predare în care aveam prezentatã doar opinia profesorului de curs). Educatia cu ajutorul calculatorului se numeste CBT (Computer Based Training).

Câteva dintre cele mai folosite aplicatii în acest domeniu sunt:

–           Programe de procesare de text si calcul tabelar;

–           Programe de prezentare sau desen;

–           Aplicatii de pregãtire pe computer;

–           Baze de date;

–           Organizarea orarului;

–           Aplicatii de E-mail, Navigare pe web etc. CBT are avantaje si dezavantaje.

–           Avantaje:

·           Se învatã în ritmul propriu, autoimpus;

·           CBT poate fi fãcutã pe Internet acasã sau la serviciu ;

·           Materialul CBT poate fi accesat în orice moment;

·           Nu este necesarã participarea la nici un curs.

–           Dezavantaje:

·           Nu se interactionezã cu alti studenti;

·           Se comunicã mai greu cu profesorul;

·           Motivarea se face mai greu.

Un concept foarte nou este teleworking sau munca acasã. Aceasta permite lucrul de acasã fãrã a mai fi nevoie de deplasarea la sediul organizatiei pentru care se lucreazã. Aceasta prezintã diverse avantaje, dar si dezavantaje. Dintre avantaje amintim:

– Reducerea spatiului de lucru pentru organizatii;

– Persoanele ce lucreazã acasã se concentreazã mai mult pe sarcina primitã, deoarece se stie faptul cã, în cadrul firmei apar mereu noi sarcini, astfel încât unele dintre ele pot fi ignorate sau amânate;

–           Existenta unui program flexibil, pentru persoanele ce lucreazã acasã; Dintre dezavantajele acestui concept se pot enumera:

·           Se reduc relatiile interumane;

·           Nu se creeazã o culturã de firmã, ceea ce este un lucru deosebit de important;

·           Este mai greu de lucrat în echipã, deoarece persoanele din echipã nu se cunosc foarte bine între ele.

Tipuri de retele

Tipuri de reţele (LAN, MAN, WAN, Internet, Intranet, Extranet)

LAN, WAN

Retea (Network) – grup de douã sau mai multe calculatoare conectate împreunã. Calculatoarele dintr-o retea sunt numite noduri.

în functie de aria de întindere retelele se pot clasifica în:

*Local Area Network (LAN) – retea localã, în care calculatoarele sunt localizate

foarte aproape unele de altele, în aceeasi întreprindere sau clãdire;

*Metropolitan Area Network (MAN) – retea metropolitanã, se întinde pe teritoriul

unui oras sau al unui spatiu aglomerat;

*Wide Area  Network  (WAN)  – retea de largã acoperire :  comunicare între

calculatoare aflate la o distantã foarte mare unele de altele (chiar în altã tarã);

*Global Area Network (GAN) – retea globalã, este reteaua care cuprinde toatã

lumea, legând între ele calculatoarele de pe întreg globul. Cea mai renumitã retea GAN este Internetul

Pentru a clasifica tipurile de retele se pot folosi mai multe criterii, printre care:

*arhitectura determinã clasificarea retelelor în retele:

*retele punct la punct (peer to peer) – fiecare statie de lucru are capabilitãti si responsabilitãti echivalente (fiecare calculator are acces la resursele, programele, bazele de date aflate pe celelalte calculatoare);

*retele client/server – fiecare calculator este fie client fie server si anume, fiecare calculator este conectat la un calculator central de unde acceseazã aplicatiile de care are nevoie si le foloseste, calculatorul acela numindu-se server, calculatoarele ce realizeazã cererile serverului poartã denumirea de client.

Existã retele în cadrul cãrora statiile de lucru nu sunt constituite decât din monitoare si tastaturã fãrã a avea un hard propriu, ele transmitând toate datele serverului, fãrã a face nici o operatiune proprie în afara consultãrii/încãrcãrii datelor de la monitor/tastaturã. Acestea poartã denumirea de terminale neinteligente, în cazul în care acestea dispun de procesor propriu si fac o serie de operatii cu resursele proprii poartã denumirea de terminale inteligente. Asadar:

– terminalul inteligent este un terminal care detine capacitate proprie de procesare si care poate prelua o parte din instructiunile de procesare de la computerul principal;

– terminal neinteligent este un terminal care nu detine capacitate proprie de procesare si care functioneazã ca un mod de accesare la computerul principal sau la alt echipament.

*topologia – aranjarea geometricã a sistemului de calculatoare. Conform acestui criteriu sunt cunoscute retelele:

a)   magistrala (bus) ~ calculatoarele sunt asezate analog cu locurile dintr-un autobuz;

b)   stea (star) – asezare sub formã de stea a calculatoarelor;

c)   inel (ring) – calculatoarele sunt asezate în cerc.

* protocolul – set de reguli si semnale pe care calculatoarele din retea le folosesc

pentru a comunica. Unul dintre cele mai importante protocoale pentru retelele LAN este numit Ethernet.

Sunt multiple avantajele utilizãrii calculatoarelor în retea. Dintre cele mai importante pot fi enumerate:

– permite partajarea utilizãrii resurselor indiferent de localizarea lor fizicã;

– permite accesul programelor de la distantã, utilizatorii având la dispozitie ultimele

versiuni ale acestora;

– permite accesarea bazelor de date de la distantã;

– realizeazã o comunicare mai rapidã între oameni, comunicare ce se poate realiza

sub formã de text, sunet sau imagine;

– se pot realiza videoconferinte utilizate pentru educatia la distantã;

– posibilitatea pentru anumite persoane de a lucra acasã (teleworking), în functie de

timpul disponibil;

– reducerea costului, etc.

Intranet, Extranet

Intranetul este o retea de comunicare asemãnãtoare Internetului, ce utilizeazã aceleasi instrumente, în special browser-ele www.

Cuvântul Intranet este format din prefixul intra corespunzãtor termenului interior si a termenului net ce este folosit în general pentru termenul de retea.

Diferenta dintre Intranet si Internet este aceea cã reteaua Intranet este o retea privatã si internã a unei companii. Termenul Intranet este foarte nou si de aceea nu este foarte bine definit. Existã diferite definitii care afirmã faptul cã o retea Intranet poate fi conectatã la Internet, sau poate folosi Internetul, în timp ce alte definitii subliniazã importanta unei separãri totale de Internet, acesta fiind protejat de bariere (firewalls).

Cuvântul Extranet este format din prefixul extra corespunzãtor termenului exterior si a termenului net ce este folosit în general pentru termenul de retea. Extranetul este folosit de obicei în exterior cu scopul de a îmbunãtãti comunicarea între diferite organizatii, clienti, fãrã a prejudicia securitatea electronicã.

În concluzie, Extranetul este o extensie a unei retele Intranet, în mod special pe World Wide Web, ce permite comunicarea între anumite institutii si a oamenilor din aceastã retea Extranet, în cele mai multe cazuri oferind un acces limitat la reteaua Intranet a acestor organizatii.

Diferenta între Extranet si Internet constã în aceea cã Extranetul este o retea exterioarã corespunzãtoare anumitor firme, retea ce permite si accesul limitat la reteaua Intranet a acestor firme, pe când Internetul nu permite accesul la reteaua Intranet a firmelor.

Internetul

Internetul este:

– un sistem cu o dezvoltare foarte rapidã care cuprinde computere interconectate si care faciliteazã serviciile de transfer de date cum ar fi posta electronicã, World Wide Web, transferul de fisiere si stiri;

– o retea globala de computere, care leagã guverne, universitãti, companii si multe alte retele si utilizatori;

– o retea globalã ce conecteazã mai mult de 2 milioane de calculatoare, numãrul acestora fiind în continuã crestere.

Spre deosebire de serviciile online care sunt controlate în mod central, Internetul este descentralizat prin însusi modul sau de proiectare. Fiecare calculator din Internet, numit gazdã sau host, este independent.

Cele mai importante servicii oferite de Internet sunt:

*World Wide Web (WWW) – serviciu multimedia, este un sistem de server-e Internet care permite lucrul cu documente formatate special, într-un limbaj numit HTML (Hyper Text Markup Language) ce permite graficã si legãturi hyperlink. Acest serviciu oferã posibilitatea accesului la o cantitate imensã de informatii, fapt ce duce la necesitatea stabilirii unei metode de selectare datelor care ne intereseazã, cerintã îndeplinitã prin folosirea motoarelor de cãutare.

Un motor de cãutare este un program care permite utilizatorilor sã gãseascã diverse informatii pe Internet, în sens mai larg poate fi definit ca program care gãseste informatia cãutatã într-o bazã de date).

Cele mai cunoscute sunt: AltaVista, Yahoo, Infoseek, Hotbot, Lycos, Metacrawler, Excite, Web Crawler etc.

*E-mail- postã electronicã pe Internet;

*Chat- conversatie pe Internet, prin introducerea textelor pe calculator;

*Newsgroups – contine ultimele noutãti pe o anumitã temã;

*ftp – serviciu pentru copierea fisierelor sau programelor de pe Internet pe calculatorul propriu.

Între calculatoarele legate la Internet se pot schimba date si informatii folosind unul dintre serviciile amintite, prin retelele cablate si prin satelit, numite datahighway (magistrale de date).

Sistemul de operare-functiile sistemului de operare

Sistemul de operare

Sistemul de operare (SO) reprezinta un grup de programe prin care se administreazã resursele sistemului de calcul (procesoare, memorie, periferice, informatii),se asigurã utilizarea eficientã, în comun, a acestor resurse si se oferã utilizatorului o interfatã pentru a interactiona cu sistemul de calcul.Asadar, sistemul de operare poate fi considerat ca reprezentând interfata dintre componentele hard si utilizator.Sistemul de operare este o componentă software de bază, obligatorie pentru funcţionarea sistemului de calcul. Acesta asigură coordonarea funcţionarii tuturor componentelor sistemului de calcul şi permite rularea celorlalte categorii de programe existente pe acesta.Fără sistemul de operare,utilizatorul nu poate comunica cu sistemul de calcul, iar sistemul de calcul nu va şti să comunice cu utilizatorul.

Pentru a rãspunde rolului de interfatã hardware – utilizator, majoritatea sistemelor de operare sunt organizate pe douã nivele:

*fizic – mal apropiat de hardware cu care interfereazã printr-un sistem de întreruperi;

*logic – mai apropiat de utilizator, interferând printr-un sistem de comenzi, limbaje de programare, utilitare.

Corespunzãtor acestor douã niveluri, sistemele de operare cuprind în general douã categorii de programe:

*de comandã si control pentru coordonarea si controlul tuturor functiilor (procese de intrare/iesire, executia întreruperilor, etc.);

*de  servicii  (prelucrãri)   –   executate   sub   supravegherea   programelor  de comandã si control, utilizate de programator pentru dezvoltarea programelor sale de aplicatie.

 

Principalele functii ale unui sistem de operare

 

Principalele functii ale unui sistem de operare sunt:

Gestionarea discului

Sistemele de operare ajută la comandarea dispozitivelor de stocare. Se poate utiliza sistemul de operare pentru a aranja, eticheta (a da un nume), copia şi organiza informaţiile pe care le conţin unităţile de disc.

Gestionarea fişierelor

Sistemul de operare ajută la organizarea fişierelor în care sunt stocate informaţiile (datele), păstrând locaţia (locul pe disc aşa cum s-a arătat la descrierea discurilor), numele, mărimea şi momentul creării fişierului.

Gestionarea dispozitivelor

Sistemul de operare furnizează instrucţiunile necesare sistemului de calcul pentru comanda perifericelor, cum ar fi tastatura, imprimanta, mouse, modemul etc.
Sistemul de operare transformă tastările şi mişcările mouse-lui în comenzi pe care sistemul de calcul le poate interpreta.

Gestionarea programelor

Sistemul de operare furnizează interfaţa necesară unui program pentru a comunica cu sistemul de calcul.
Sistemul de operare comandă intrările şi ieşirile între un program de eiditare text şi tastatură sau între un program de editare grafică şi mouse.

Gestionarea utilizatorilor

Sistemul de operare furnizează o interfaţă uşor utilizabilă, care permite comunicarea cu sitemul de calcul într-un limbaj uşor accesibil şi uşor de înţeles.
Sistemul de operare permite lansarea unui program prin scrierea unui cuvânt-comandă (în limba engleză), selectarea unei comenzi dintr-un meniu sau executarea unui dublu clic (cu mouse-ul) pe o pictogramă de pe ecran.

Dintre cele mai cunoscute sisteme de operare se pot aminti: Windows XP, Windows Vista,Windows 7, Mac Operating System, Linux, Unix, Novell.

Tipuri de software

Tipuri de software

 

Un sistem de calcul nu poate sã prelucreze date fãrã sã fie programat. Un program constã dintr-o succesiune de instructiuni ce converg cãtre solutia problemei ce trebuie sã fie rezolvatã.

Existã douã categorii de programe:

*programe de sistem – coordoneazã modul în care lucreazã componentele sistemului si oferã asistentã în functionarea programelor de aplicatii. Se spune cã ele alcãtuiesc software de bazã si constau în programe de nivel jos (low level) care interactioneazã cu calculatorul la nivelul sãu de bazã.

Sunt proiectate astfel încât sã faciliteze utilizarea eficientã a resurselor sistemului de calcul si sã ofere instrumente pentru dezvoltarea si executia programelor de aplicatie. Aceste programe sunt elaborate pentru anumite tipuri de sisteme de calcul si nu se pot folosi pe alte tipuri. Ele sunt furnizate de cãtre producãtorii sistemelor de calcul sau de cãtre firme specializate.

*programe de aplicatii – destinate  rezolvãrii  unor probleme specifice  unei aplicatii.  Se  spune  cã  alcãtuiesc software  de  aplicatii.  Aceste  programe efectueazã prelucrãri ale datelor, în concordantã cu cerintele informationale necesare; fiind realizate în principal de cãtre firme specializate de software.

Aplicatii software

 Aplicatiile informatice sunt reprezentate de acele programe ce sunt realizate pentru utilizatori cu scopul de a folosi calculatorul într-o problemã specificã si pentru a îndeplini o anumitã sarcinã (procesare de text, facturare, DTP, aplicatii grafice).

Existã diferite programe fiecare având o functie specificã, de exemplu:

*Programe de comunicatii – Yahoo Messenger, Outlook Express (cu ajutorul acestor programe  se  pot trimite  mesaje  si  comunica cu  diferite persoane indiferent de localizarea geograficã a acestora).

*Programe de manipulare si gestiune a fisierelor – Apple OS 9, Linux, Windows Explorer (cu ajutorul acestor programe se pot crea,  sterge sau redenumi fisierele).

*Programe de navigare pe WEB – Netscape Navigator , Internet Explorer (cu ajutorul acestor programe puteti accesa diferite pagini de Internet).

*Programele de procesare de text – WordPro, StarOffice Document, Microsoft Word (cu aceste programe se pot accesa informatiile sub formã de text, având posibilitatea de editare, salvare si imprimare a documentului).

*Programele de calcul tabelar – Microsoft Excel, Lotus 1-2-3, StarOffice Spreadsheet (aceste programe permit manipularea datelor numerice existente în tabelele de calcul).

*Programele de gestiune a bazelor de date – Filemaker Pro, Microsoft Access, Appleworks (acest program organizeazã colectii mari de date, pentru ca informatia sã fie disponibilã utilizatorului prin realizarea interogãrilor si a extragerilor de date).

*Altele, folosite în domenii diverse,  specializate – Adobe Illustrator, Quark Express.

Asadar, dintre aplicatiile software care pot fi folosite la birou sau acasã se pot enumera:

– Program de procesare de text: Word, WordPerfect, AmiPro;

– Program de calcul tabelar: Excel, Lotus 123;

– Program de baze de date: Access, Filemaker Pro;

– Program de prezentãri: PowerPoint, Freelance;

– Program de posta electronicã;

– Program de navigare pe Internet;

– Program de contabilitate;

– Program de salarii.

Dispozitive de stocare

Dispozitive de stocare

 

*Hard disk (disc fix) – disc magnetic pe care se pot stoca date într-un calculator. Sunt superioare celorlalte suporturi de pãstrare a informatiilor din punct de vedere al vitezei de lucru si a capacitãtii (în general mai mult de 3 Gb). La nivel fizic, sunt organizate ca zone circulare concentrice numite piste, fiecare împãrtite la rândul lor în câte 12 arce numite sectoare.

Caracteristicile tehnice care determinã viteza unui hard disk sunt:

–           timpul de acces la date – timpul necesar pentru accesul la un sector (85 pânã la 65 ms); cu cât viteza de rotatie este mai mare, cu atât accesarea datelor se realizeazã mai rapid;

–           viteza de transmisie a datelor – cantitatea de informatii citite într-o secundã.

Hard disk-ul extern este un hard disk care poate fi detasat de la calculator fãrã a necesita desfacerea acestuia, el fiind situat într-un sertar al calculatorului care are conectori la magistrala de date a calculatorului.

*CD-ROM (Compact Disc Read Only Memory)- tip de disc optic ce permite stocarea unei mari cantitãti de date (peste 600 MB). Datele se inscriptioneazã cu un aparat special si nu mai pot fi sterse sau modificate.

Din punctul de vedere al posibilitãtii de imprimare sunt douã categorii:

–           CD-R – imprimabile o singurã datã;

–           CD-RW-imprimabile de mai multe ori.

*Disc ZIP – dispozitiv cu o capacitate de memorare de 100-300 Mb.

*Disc Jaz – dispozitiv cu o capacitate de memorare de pânã la 1Gb.

*Floppy disk (discheta)- disc magnetic flexibil, portabil, cu timp de acces mare si capacitate micã. Se folosesc tot mai putin, datele nu se pot pãstra timp îndelungat în sigurantã. Poate memora în general 1,44 Mb de informatii. Pentru a putea lucra cu discheta aceasta va trebui initial formatatã. (De obicei, atunci când cumpãrati o dischetã aceasta este formatatã).

Formatarea unei dischete este necesarã pentru ca discheta respectivã sã fie compatibilã cu sistemul de operare folosit. Prin formatare, sistemul de operare sterge toate informatiile legate de gestiunea suportului, testeazã si eventual marcheazã zonele defecte.

Utilizarea unei dischete presupune:

*avantaje

– toate calculatoarele au unitate de dischetã astfel încât o dischetã se poate citi oriunde.

– costul de achizitie este foarte redus.

*dezavantajele:

–           se defecteazã foarte usor;

–           au capacitate de stocare redusã.

Datoritã capacitãtii mari de stocare, CD-urile sunt cele mai bune medii de stocare pentru aplicatiile multimedia. Calculatoarele folosite pentru aceste aplicatii sunt mai scumpe deoarece trebuie echipate astfel încât sã permitã prezentarea de texte, graficã, video, animatie si sunet. Aceste calculatoare se numesc PC-multimedia si au caracteristicile:

*Permite folosirea de simboluri grafice

*Permite folosirea de sunete

*Pot fi rulate jocuri

*Pot fi ascultate CD-uri cu muzica

*Permite folosirea de boxe

*Permite folosirea de microfoane

 

Termenul de multimedia desemneazã o metodã de prezentare a informatiei pe un computer, folosind mai multe metode: text, imagine grafica, sunet, imagine video etc. Programele multimedia sunt folosite la:

*Prezentãri;

*Materiale pentru pregãtire pe computer – Computer based training (CBT);

*Jocuri;

*Publicitate;

*Aplicatii pentru afaceri;