Operaţii cu directoare şi fişiere

Operaţii cu directoare şi fişiere: creare, copiere, mutare, ştergere, căutare, redenumire, sortare după nume, tip, data modificării, realizarea unei copii de siguranţă pe dischetă, pe CD, sau pe un alt suport extern, vizualizarea conţinutului, determinarea dimensiunii, schimbarea stării fişierului

Crearea unui director

Crearea unui director nou se poate realize cu una din metodele următoare:
În Varianta 1 – cu Windows Explorer
– se poziţionează cursorul pe numele discului sau directorului în care se doreşte formarea noului subdirector;
– se apelează meniul File à New à Folder. Pe partea dreaptă a ecranului se va vedea imediat, la sfârşitul listei, un nou director cu denumirea iniţială New Folder ;
– se va tasta noua denumire a directorului;
– se va apăsa tasta Enter.
În Varianta 2 – cu My Computer
– se deschide aplicaţia My Computer;
– se alege calea (directorul) în care se doreşte crearea unui nou director;
– se apelează meniul File -> New -> Folder. În câmpul de lucru al ferestrei aplicaţiei My Computer apare un nou director cu denumirea iniţială New Folder ;
– se va tasta noua denumire a directorului;
– se va apăsa tasta Enter.
Numele de fişiere sunt urmate de o grupare de 3 caractere, numită EXTENSIE.
Extensia indică tipul fişierului, iar utilizatorii cu mai multă experienţă pot deduce din extensie care este programul cu care respectivul fişier a fost creat.
Extensia se separă obligatoriu de numele fişierului prin semnul punct (.). Adică: nume-fişier.extensie.
Exemplu: document.doc
Extensia Aplicaţia Semnificaţie
bak Fişier de copii de rezervă (backup)
bat

Fişier de comenzi
com Fişier de program
exe Fişier executabil
doc,docx Microsoft Word Fişier text
rtf Microsoft Word Fişier text
txt

Majoritatea
editoarelor de text
Fişier text
xls Microsoft Excel Fişier tabelar
mdb Microsoft Access Fişier baze de date
Ppt MicrosoftPowePoint Prezentare electronică
pps

Microsoft
PowePoint
Prezentare electronică – show
bmp Fişier grafic, realizat prin puncte
cdr Corel Draw Fişier grafic vectorial
mp3, wav
mid, wma
Fişiere audio
avi, mpg,
wmv
Fişiere video
rar, zip,
arj, ace
Fişiere arhivă

Redenumirea fişierelor sau directoarelor

Pentru redenumirea fişierelor sau directoarelor se procedează :
În varianta 1
– se selectează fişierul (directorul);
– cu ajutorul butonului funcţiilor speciale al mouse-ului se deschide meniul contextual şi se alege opţiunea Rename ;
– se tastează noua denumire şi pentru confirmare se apasă tasta Enter.
În varianta 2
– se selectează fişierul (directorul);
– după selctare la un interval mai mare de timp (nu cel stabilit ca opţiune dublu clic), se efectuează cu mouse-ul un nou clic asupra numelui fişierului (directorului) ;
– se tastează noua denumire şi pentru confirmare se apasă tasta Enter.
În Varianta 3
– se selectează fişierul (directorul);
– cu ajutorul mouse-ului se alege opţiunea Rename din meiul File;
– se tastează noua denumire şi pentru confirmare, se apasă tasta Enter.

Selectarea unui fişier

În Varianta 1
Se deschide aplicaţia Explorer.Se lucrează numai în partea dreaptă a ferestrei aplicaţiei.Se pot folosi două metode:
– dacă denumirile respective se află poziţionate una sub alta, consecutiv (contiguu) deci, se ţine tasta Shift apăsată şi se apasă succesiv tasta direcţională săgeată în jos/sus sau tasta Page Down/Up;
– dacă denumirile sunt „presărate“ (negontiguu) pe listă (nu sunt consecutive), se ţine menţine tasta Ctrl apăsată şi se dă câte un clic pe fiecare nume care trebuie selectat.
În Varianta 2
Se deschide aplicaţia My Computer
Selecţia se face la fel ca în aplicaţia Explorer.

Copiere

Pentru o mai bună vizualizare a sursei (locul de unde se copiază/mută informaţia) şi destinaţiei (locul unde se copiază /mută informaţia) se recomandă folosirea aplicaţiei Explorer.
– se poziţionează cursorul pe numele fişierului sau directorlui care trebuie copiat sau, se selecteaza grupul;
– se selectează comanda Copy din meniul Edit, sau se execută clic cu butonul funcţiilor speciale şi se alege comanda Copy ;
– se apelează directorul sau partiţia hard discului unde trebuie să ajungă copia;
– se apelează meniul Edit şi se selectează comanda Paste, sau se execută clic cu butonul funcţiilor speciale şi se alege
comanda Paste.
Pentru a se realiza mutarea informaţiilor este necesar ca după ce s-au copiat informaţiile în destinaţie să se şteargă
(cu ajutorul comenzii Delete din meniul File sau prin apăsarea tastei Delete) informaţiile copiate din sursă.
Între partiţii diferite ale hard disului copierea se poate face şi prin metoda Drag and Drop (târăşte şi eliberează)

Mutare

Această operaţie se poate executa în două variante.
Varianta 1 este una care nu necesită o acomodare deosebită în lucrul cu mouse-ul şi cu meniurile caracteristice sistemului Windows:
– se marchează fişieul sau directorul care trebuie copiat sau, se selectează grupul;
– se apelează meniul Edit şi se selectează comanda Cut sau prin metoda prezentată anterior, cu butonul funcţiilor speciale al mouse-ului;
– se selectează directorul sau discul unde datele trebuie să fie mutate;
– se apelează meniul Edit şi se selectează comanda Paste.
Varianta 2 este cea mai folosită şi se numeşte Drag and Drop (târăşte şi eliberează). Aceasta presupune marcarea directorlui sau fişierului şi tragerea acestuia cu mouse-ul (menţinându-se apăsat butonul funcţiilor active) până în dreptul locului unde se doreşte mutarea informaţiei. În situaţia în care una din operaţiuni a fost executată greşit,
fără a trece la altă operaţiune, se deschide meniul Edit şi se apelează comanda Undo… (urmată de denumirea comenzii
asupra căreia se doreşte revenirea), sau se apelează butonul Undo din bara de instrumente a aplicaţiei Explorer. Exemple: Undo Move, Undo Paste, Undo Cut, etc

Stergere

Ştergerea informaţiilor (fişiere sau directoare) se poate face folosind una din aplicaţiile Explorer sau My Computer.
Se selectează calea (locul) de unde trebuie ştearsă o anumită nformaţie şi:
– se selectează fişierul sau directorul sau contiguu (necontiguu) fişierele (directoarele) care trebuie şterse;
– se apelează comanda Delete din meniul File (sau se apasă tasta Delete);
– sau după selecţie se apelează opţiunea Delete din meniul contextual deschis cu butonul funcţiilor speciale al mouseului.

Realizarea unor copii backup pe unitate mobila

Realizarea de copii de siguranţă (backup) a datelor pe unitate mobila se face folosind opţiunile Copy şi Paste, acestea fiind reprezentate de copierea informaţiei (după selectarea acesteia) cu ajutorul comenzii Copy din calea (sursa) unde se găseşte şi depunerea acesteia în destinaţie, pe unitate mobila cu ajutorul comenzii Paste. Fiind vorba de surse diferite (discuri) copierea se mai poate face şi prin metoda Drag and Drop (târăşte şi eliberează)
O alta metodă foarte folosită este următoarea:
– se deschide una din aplicaţiile Explorer sau My Computer;
– se selectează informaţia dorită pentru copiere pe unitate mobila;
– cu butonul funcţiilor speciale al mouse-ului se selectează, din meniul contextual descis, comanda Send To – unitate mobila

Cautare

Search din meniul butonului Start – este un program de căutare rapidă pe disc a fişierelor şi directoarelor, precum şi pentru căutarea unui sitem de calcul în cadrul unei reţele.
Pentru a indica ce fişiere şi/sau foldere să fie căutate, se va opta pentru comanda Files or Folders…
Acest program permite, spre exemplu, căutarea unui fişier în funcţie de o serie de parametrii, grupaţi în următoarele submeniuri:
– căutarea după nume şi după extensia fişierului, într-o anumită locaţie sau pe întreaga structură a discului fix;
– căutarea pentru un anumit interval de timp;
– căutarea după conţinutul textului şi valoarea informaţiei în kB.

Schimbarea stării fişierului(directorului)

Se executa click dreapta si se alege Properties->Atributes

Read Only (numai citire) – stabileşte atributul R sau Read-Only care împiedică modificarea sau ştergerea unui fişier sau a unui folder.
Fişierele care permit numai citirea pot fi şterse din aplicaţia Explorer. Se va deschide o fereastră de dialog, de avertizare suplimentară, care înştiinţează că se încearcă ştergerea unui fişier cu atribut read-only. Deci atributul nu protejează în totalitate împotriva ştergerii fişierului.
Archive (arhivă) – stabileşte atributul A sau Archive.Marchează cu un A orice fişier care a fost modificat de la ultima operaţie de realizare a copiei de siguranţă, realizată cu anumite programe, inclusiv cu programul Backup care este distribuit odată cu Windows.
Hidden (ascuns) – stabileşte atributul H sau Hidden care împiedică afişarea fişierelor în aplicaţiile Explorer sau My Computer.
System (sistem) – stabileşte atributul S sau System care împiedică afişarea fişierelor. Fişierele sistem sunt acelea de care are nevoie sistemul de calcul pentru a lucra. Ştergerea unui fişier sistem poate împiedica funcţionarea sistemului de calcul. Dosarele nu pot avea atributul System.

Proprietatile unui fisier(director) Determinarea dimensiunii

Pentru afişarea proprietăţilor unui fişier sau director, se execută următorii paşi:
– din aplicaţia Explorer sau My Computer se selectează fişierul sau directorul ale cărui atribute vrem să le consultăm;
Pornirea programului se poate face de exemplu pe calea: Start ->Programs -> Accessories -> Windows Explorer
– se execută click cu butonul funcţiilor speciale al mouse-ului şi se alege opţiunea Properties sau Files Properties. Se va deschide o fereastră de dialog a opţiunii selectate;
– se trec în revistă proprietăţile din fereastra de dialog deschisă;

Pe partea dreaptă a ferestrei programului Explorer, se afişează întotdeauna conţinutul folder-ului apelat (cu folderele subordonate şi fişerele pe care le conţin).
Modalitatea de vizualizare depinde de opţiunea selectată din meniul View – icon-uri mari, icon-uri mici, folder-ele şi fişerele sub formă de listă sau în detaliu.Gestionarea informaţiilor în detaliu înseamnă prezentarea acestora cu numele lor (până la 255 de caractere, putând include şi spaţii), mărimea fişierului (în kB) – pentru foldere opţiunea nu este validă – şi data creării sau modificării informaţiei.
Întotdeauna, un folder se recunoaşte prin simbolul grafic situat în faţa denumirii.
În modul de vizualizare detaliu, informaţia afişată după:
– nume (Name);
– mărime (Size);
– tip (Type)
– data ultimei modificări (Modified).
Informaţia poate fi aranjată în ordine crescătoare sau descrescătoare (alfabetică, numerică) prin apelarea butonului din partea superioară a înşiruirii de foldere şi fişiere

Disc logic, director, fişier: identificare, proprietăţi, vizualizare conţinut

Directoarele (folder-ele) sunt locaţii, organizate ierarhic(arborescent), pe discuri, în care se găsesc informaţiile (datele) sub formă de fişiere.

Folder-ele pot fi:

– create la instalarea unui program, care la rândul lor conţin (sub)directoare subordonate şi fişiere, ca informaţii strict necesare funcţionării normale a sistemului de calcul şi a aplicaţiilor;

– create de utilizator, într-o formă logică, pentru salvarea informaţiilor introduse în sistemul de calcul, în scopul gestionării mai uşoare a acestora.

Sistemul de operare Windows permite, prin intermediul aplicaţiei Explorer, vizualizarea structurii de directoare cuprinsă de către fiecare disc.Acele directoare care sunt însoţite (în faţa numelui lor) de semnul grafic +, înseamnă că la rândul lor conţin o structură de directoare subordonate. Cele însoţite de semnul grafic – nu mai conţin alte directoare subordonate.

Apăsarea pe semnul grafic + duce la expandarea structurii de directoare la primul nivel, iar apăsarea semnului grafic duce la închiderea arborelui de directoare expandat.

Pentru afişarea proprietăţilor unui fişier sau director, se execută următorii paşi:
– din aplicaţia Explorer sau My Computer se selectează fişierul sau directorul ale cărui atribute vrem să le consultăm;
Pornirea programului se poate face de exemplu pe calea:
Start -> Programs -> Windows Explorer
La sistemele de operare Windows 2000 şI XP pornirea programului Windows Explorer se face din calea: Start ->Programs ->Accessories -> Windows Explorer
– se execută click cu butonul funcţiilor speciale al mouse-ului şi se alege opţiunea Properties sau Files Properties. Se va deschide o fereastră de dialog a opţiunii selectate;
– se trec în revistă proprietăţile din fereastra de dialog deschisă;

 

Ferestre: descriere, operaţii cu ferestre

Lucrul cu ferestre

Programele create pentru utilizarea sub controlul sistemului de operare Windows se numesc aplicaţii Windows.
Fiecare aplicaţie pornită lucrează în propriul său spaţiu de ecran, numit fereastră.

Categorii de ferestre

De grup
Sunt acele ferestre în care se găsesc adunate pictograme destinate lucrului cu diverse programe şi pictograme ale folder-elor.

De aplicaţie
Sunt ferestrele în care se desfăşoară activitatea programelor.

De document
Fereastra de document se află în interiorul ferestrei de aplicaţie şi este zona în care utilizatorul poate lucra cu acel program.

De dialog
Fereastra se deschide pe ecran în situaţiile în care utilizatorul trebuie să confirme anumite acţiuni sau să precizeze o opţiune de lucru.

Elemente componente de bază ale ferestrelor

Bara de titlu – păstrează titlul aplicaţiei sau al documentului deschis în respectiva fereastra, precum şi pictograma corespunzătoare programului cu care s-a deschis fişierul. În plus, se utilizează pentru deplasarea ferestrei prin tragere cu mouse-ul.

Chenarul (border) – mărgineşte orice fereastră şi serveşte la redimensionarea ferestrei prin tragere cu mouse-ul.

Meniul – este caracteristic ferestrelor de aplicaţie şi cuprinde opţiunile de lucru corespunzatoare. Acesta poate fi apelat cu ajutorul mouse-ului sau cu ajutorul tastaturii prin tastarea combinaţiei de taste:
Alt+litera subliniată din denumirea meniului.
Exemple: meniul File se deschide cu combinaţia de taste Alt+F; meniul Format cu combinaţia de taste Alt+O.
Meniul este o colecţie de comenzi destinate lucrului într-un program. În mare parte meniurile sunt asemănătoare în majoritatea programelor şi grupează comenzi referitoare la un anumit domeniu de lucru. Astfel meniul File cuprinde opţiuni de salvare sau trimitere la imprimare a fişierelor.

Barele de butoane utilitare – sunt elemente caracteristice interfeţelor grafice. Majoritatea opţiunilor de meniu (comenzilor) au corespondent un buton grafic. Prin apăsarea butoanelor se obţin aceleaşi efecte ca şi la utilizarea comenzilor din cadrul meniurilor.Comenzile sunt deci tipuri de acţiuni pe care ni le propunem („verbe“), grupate în meniuri care au ca numitor comun acţiunea propusă (dacă se doreşte acţionarea asupra formei unui document atunci cu siguranţă va trebui să se apeleze la „serviciile“ meniului Format).

Câmpul de control – este o mică pictogramă situată pe bara de titlu la extremitatea stângă. Se accesează prin apăsarea combinaţiei de taste Alt+Space şi conduce la un meniu pentru manevrarea ferestrei active fără mouse.

Butoanele de control – se situează întotdeauna la extremitatea dreaptă a barei de titlu. Acestea sunt următoarele:
Buton de minimizare – prin apăsare, determină reducerea ferestrei sub formă de buton pe taskbar. Fereastra se restaurează (maximizează) de pe taskbar cu ajutorul butonului funcţiilor active al mouse-ului.
Buton de maximizare – măreşte la maxim fereastra;aceasta se va extinde ocupând suprafaţa maximă posibilă.Locul acestui buton va fi luat automat de un nou buton de restaurare a dimensiunii anterioare maximizării ferestrei.
-Buton de închidere – se utilizează pentru închiderea ferestrei.

Barele de defilare (scroll bars) – sunt elemente care se generează automat pe latura de jos si pe latura din dreapta a ferestrei în cazul în care dimensiunile acesteia sunt prea mici pentru a permite vizualizarea completă a conţinutului ferestrei. Prin tragerea cursoarelor „lift“ ale barelor se poate defila cu repeziciune prin conţinutul ferestrei respective.

Bara de stare – este o zonă în partea de jos a ferestrei, în care se afişează informaţii sumare despre conţinutul sau activitatea desfăşurată în fereastră la fiecare moment.Caracteristica de bază a sistemului de operare Windows este definită de faptul că reprezintă un mediu de lucru multitasking, adică poate menţine în stare de funcţionare mai multe programe (aplicaţii) simultan.O fereastră minimizată nu este închisă, nu este oprită din funcţionare. Ferestrele se găsesc (numai cu numele lor de aplicaţie sau fişier) sub formă de butoane (de tip întrerupător –apăsat/neapăsat) pe bara de sarcini (taskbar).Prin apelarea cu butonul funcţiilor active al mouse-ului se aduce în câmpul de lucru (se maximizează) oricare din aplicaţiile exitente pe taskbar.

 

Shortcut-uri

Shortcut-uri

Una din metodele de creare a unui shortcut (o cale scurtă care un fişier sau folder) pe suprafaţa desktop-ului este următoarea:
1. Se micşorează eventualele ferestre deschise pentru a putea avea acces la suprafaţa desktop-ului;
2. Se acţionează cu butonul funcţiilor active al mose-ului într-o zonă liberă a desktop-ului;
3. Se acţionează cu butonul funcţiilor speciale al mouse-ului pentru activarea meniului contextual;
4. Se alege opţiunea New ->Shortcut;
5. În fereastra Command line se va scrie calea până la fişierul ce se va accesa prin această pictogramă. Dacă nu se cunoaşte calea, se apasă butonul Browse pentru a se putea alege calea în care se găseşte fişierul executabil fără tastarea adresei căii de acces.

Pictograme

Pictograme

Sistemul de operare Windows este extrem de flexibil. Cel mai uşor mod de a-l utiliza este de a puncta din loc în loc cu ajutorul mouse-ului. Se pot indica cu ajutorul mouse-ului comenzi de meniu, pictograme de program (icon), selectări rapide pe desktop sau butoane din bara de instrumente.Simbolurile grafice prezente pe ecran pentru declanşarea diverselor activităţi se numesc pictograme sau icon-uri.Pictograma reprezintă o cale scurtă (shortcut) de ajungere la adresa fişerului executabil al programului care se doreşte a fi lansat în execuţie. Pictogramele pot fi create şi pentru directoarele (foldere) şi/sau fişierele care se găsesc în structura discului fix.Pictogramele sunt reprezentate prin mici simboluri grafice, prestabilite pentru majoritatea programelor sau la alegere dintr-o bibliotecă (colecţie).Aranjarea pictogramelor se poate face prin accesarea într-o zonă liberă a desktop-ului cu butonul funcţiilor speciale al mouse-ului şi alegerea variantei dorite: după nume, tip,
mărime, dată; sau autoaranjare care nu permite mutarea pictogramei în altă zonă a desktop-ului.Simbolurile sunt însoţite de un nume care se poziţionează sub acestea şi care poate fi editat la alegere.

La instalarea sistemului Windows pe Desktop se afişează obligatoriu următoarele icon-uri:
My Computer – un grup de programe care:
– oferă acces la unităţile de disc ale calculatorului;
– permite diverse configurari prin opţiunea Control Panel;
– permite configurări referitoare la imprimante, prin opţiunea Printers;
– oferă posibilitatea algerii configurărilor necesare pentru conectarea calculatorului la alte sisteme de calcul, prin linia telefonică (DialUp Networking).
Network Neighborhood – permite vizualizarea calculatoarelor conectate într-o reţea si accesul la resursele acestora: unităţile de disc, fişiere, imprimante şi echipament de comunicaţie.
Internet Explorer – permite o utilizare facilă a Internet-ului, evident cu condiţia ca sistemul de calcul să fie conectat la Internet.
Recycle Bin – „lada de gunoi“ a sistemului de operare. Acest program captează toate datele care au fost şterse numai prin metode ce ţin de Windows.
Restaurarea datelor, în acelaşi loc de unde au fost şterse, se poate face din fereastra deschisă, prin dublu clic pe icon-ul Recycle Bin şi alegerea opţiunii Restore a meniului File.
Ştergerea datelor din Recycle Bin se face prin selectarea opţiunii Empty Recycle Bin, disponibilă prin accesarea iconului cu butonul funcţiilor speciale al mouse-ului

 

Desktop: data şi ora, volumul, opţiuni desktop de afişare

Desktop: data şi ora, volumul, opţiuni desktop de afişare (de exemplu: opţiuni pentru fundal, screen saver, diverse opţiuni de setare).

Stabilirea configuraţiilor de vizualizare a desktop-ului sistemului de operare Windows se pot face in:

Varianta 1

– se apelează o zonă liberă a desktop-ului cu butonul funcţiilor speciale al mouse-ului (de regulă butonul din dreapta).

– din meniul derulant afişat se alege opţiunea Properties

Varianta 2

– din meniul butonului Start se alege calea Settings – Control Panel

– din fereastra Control Panel se apelează prin dublu clic cu butonul funcţiilor active al mouse-ului Icon-ul (pictograma)Display

Ambele variante duc la deshiderea unei ferestre de dialog cu mai multe etichete.

Eticheta Background

Opţiunea Pattern, cuprinde modele de textură care se pot aplica pentru decorul suprafeţei desktop-ului (aceasta însă nu trebuie să fie deja acoperită cu imagini).

Opţiunea Wallpaper, cuprinde imagini care se pot aplica pe suprafaţa desktop-ului. Folosirea unei imagini grafice drept suprafaţă de lucru a sistemului Windows este un element interesant şi plăcut prin care poate fi personalizat sistemul de calcul. Fie că se execută aplicaţii personale sau „de afaceri“, se poate folosi drept „tapet“ emblema companiei, instituţiei sau orice temă picturală. „Tapetul“ este creat folosind fişierele memorate în format bitmap. Aceste fişiere, cu extensia bmp, se găsesc în folderul Windows sau se pot crea cu un program de editare grafică, salvarea făcându-se în format BMP.

“Tapetul“, indiferent de modelul folosit, consumă memorie. Un „tapet“ complicat poate consuma suficientă memorie pentru a încetini funcţionarea sistemului Windows. În această situaţie, fie este nevoie de mai multă memorie, fie se utilizează ca „tapet“ o imagine mai puţin pretenţioasă.Dacă a fost ales un model de „tapet“ cu opţiunea Wallpaper, acesta se va afişa peste modelul ales cu opţiunea Pattern.

Eticheta Screen Saver

Conţine lista de programe screen saver disponibile sau aşa numitele programe de protejare a ecranului atunci când, pe o durată de timp predeterminată nu s-a executat nici o acţiune asupra sistemului de calcul.Programele de protejare a ecranului au fost implementate pentru a preveni degradarea monitorului (la tipurile mai vechi).În cazul tipurilor noi de monitoare utilitatea a fost menţinută.

Screen saverul reprezintă şi o modalitate de protejare a fişierelor deschise. După un interval de timp stabilit, apare programul  de protejare căruia, anterior configurării acestuia, i s-a asociat o parolă. Aceasta se tastează într-o fereastră de dialog, care apare la simpla mişcare a mouse-ului sau la apăsarea oricărei taste.

Prin rubrica Wait se poate modifica timpul după care intră în funcţiune Screen saver-ul.

Prin butonul Settings se pot executa destul de multe modificări în funcţionarea şi aspectul fiecărui tip de screen saver. Acestea diferă de la un tip la altul şi se referă la aspectele specifice fiecăruia dintre ele.

Prin apăsarea butonului Preview se poate vedea imediat aspectul Screen saveru-lui.

Eticheta Appearance

Conduce la lista Color Scheme (sau Scheme) care cuprinde schemele de culoare disponibile pentru elementele componente  ale interfeţei Windows. Sistemul Windows este livrat împreună cu un număr de combinaţii coloristice predefinite. Fiecare combinaţie „stabileşte“ diferite culori pentru text şi pentru fundal pe o zonă diferită a ecranului. Combinaţiile coloristice  predefinite acoperă o gamă diversificată, de la culori strălucitoare până la cele întunecate şi „reci“. Se pot alege culorile dorite  pentru titlurile ferestrelor, fundal, diferitele bare (de meniu, de titlu, de instrumente de lucru) – de fapt, pentru toate elementele ferestrelor.

Pentru definirea şi păstrarea unei scheme de culoare proprie, se procedează astfel:

– din lista Color scheme (sau Scheme) se alege o schemă de la care se va porni;

– din lista Item se aleg pe rând, elementele de interfaţă la care dorim să facem modificări de aspect;

– cu ajutorul butoanelor Size, Color şi din lista Font, se execută efectiv modificările de aspect;

– se salvează schema prin apăsare pe butonul Save as…sau se apelează la butonul Delete pentru ştergerea unei scheme definite anterior.

Obligatoriu se va da o nouă denumire, proprie, respectivei scheme. Altfel, se va distruge prin suprascriere schema de la care s-a pornit.

Eticheta Settings

Conduce la modificările rezoluţiei desktop-ului, dimensiunii fonturilor şi a paletei de culori. Numărul de culori se poate schimba  din Color palette (sau Colors), de la 16 culori la 16777216 – sau 16 bit – şi mai mult. Numărul opţiunilor coloristice disponibile depinde de memoria de care dispune placa video a sistemului de calcul.

Modificarea rezoluţiei ecranului se face folosind opţiunea Desktop area.

Rezoluţia ecranului – Desktop Area (sau Screen Area) reprezintă numărul de puncte afişate pe ecran. Cu cât sunt mai multe,  cu atât se pot vedea şi folosi mai multe detalii. Această caracteristică este utilă atunci când se execută simultan mai multe activităţi. Într-un program de editare texte se lucrează cu o rezoluţie normală VGA (de 640 x 480 pixeli sau 800 x 600 pixeli) dar lucrul în programul de editare grafică presupune o rezoluţie mai înaltă (1024 x 768 pixeli şi mai mult dacă este posibil). După modificarea rezoluţiei ecranului este nevoie, fie de restartarea sistemului de calcul, fie de câteva secunde pentru aplicarea  noii configurări. În ultima situaţie pentru aplicarea configurărilor este nevoie de confirmarea utilizatorului.

Schimbarea datei şi orei sistemului de operare (Windows) se poate face:

În Varianta 1

– se apelează prin dublu clic folosind butonul funcţiilor active al mouse-ului ora afişată în Taskbar (bara de sarcini) situat de regulă în partea de jos a desktop-ului.

În Varianta 2

– din meiul butonului Start se alege calea Settings – Control Panel

– din fereastra Control Panel se apelează prin dublu clic cu butonul funcţiilor active al mouse-ului, icon-ul (pictograma)

Data&Time

Ambele variante duc la deshiderea unei ferestre de dialog cu două etichete.

Din eticheta Date & Time se poate realiza schimbarea datei (în ferestrele de stabilire a anului, lunii şi zilei) şi schimbarea orei sistemului

Eticheta Time zone este folosită pentru a selecta zona (fusul orar) care corespunde preferinţelor de configurare. În acelaşi timp se poate opta pentru schimbarea automată a orei (trecerea de la ora de vară la ora de iarnă şi invers), prin selectarea opţiunii respective.

Vizualizarea informaţiilor referitoare la resursele hardware şi software ale calculatorului

Vizualizarea informaţiilor referitoare la resursele hardware şi software ale calculatorului (versiune sistem de operare, tipul procesorului, memorie instalată, etc.)

Pentru vizualizarea informaţiilor referitoare la sistemul de calcul şi sistemul de operare instalat pe acesta se pot folosii două variante.

Varianta 1 – se apelează icon-ul (pictograma) My Computer de pe desktop folosind butonul funcţiilor speciale al mouse-ului (de regulă butonul din dreapta). – din meniul derulant afişat se alege opţiunea Properties

Varianta 2 – din meniul butonului Start se alege calea SettingsControl Panel – din fereastra Control Panel se apelează prin dublu clic folosind butonul funcţiilor active al mouse-ului icon-ul (pictograma) System 

Ambele variante duc la deshiderea unei ferestre de dialog cu mai multe etichete.

Din prima etichetă General pot fi consultate câteva date referitoare la sistemul de operare şi sistemul de calcul.

Pornirea calculatorului

 Pornirea calculatorului 

 Orice calculator are pe unitatea centralã doua butoane: unul de pornire a calculatorului si unul de restartare a calculatorului în caz de blocare. Pentru a porni calculatorul va trebui sa apasati pe butonul de pornire, care este de obicei cel mai mare si pe care uneori scrie Power sau On. De asemenea monitorul are un buton de pornire, pe care o data apasat apare o luminita mica verde ce se afla pe monitor si indica deschiderea acestuia. 

Daca dupa apasarea butonului calculatorului, acesta nu a pornit va trebui sa verificati urmatoarele posibilitati:

*calculatorul este conectat la reteaua electrica;

*întrerupatorul aflat în partea din spate a unitatii centrale este pus pe optiunea 1 (deschis) – numai pentru calculatoarele prevazute cu întrerupator;

*monitorul este pornit.

Prin actionarea butonului Power calculatorul porneste si pe monitor apare interfata grafica a sistemului de operare.

 Inchiderea calculatorului

Dupa efectuarea programului de lucru calculatorul trebuie inchis. Pentru oprirea corecta a sistemului de operare va trebui sa apelati functia Shut Down din meniul Start existent pe bara din partea de jos a ecranului (Taskbar).     

Procedura corecta de inchidere este apelarea functiei Shut Down numai dupa ce ati salvat datele cu care ati lucrat si ati inchis aplicatiile.

Accesarea Meniului Start se realizeaza fie apasând:

– tasta WINDOWS KEY

ori combinatia de taste:

– CONTROL plus ESCAPE.

Restartarea calculatorului

Daca dupa instalarea unui program nou este necesara repornirea sistemului de operare, sau calculatorul nu mai raspunde comenzilor primite exista posibilitatea de a-l reporni fara a inchide calculatorul si apoi a-l deschide din nou, sistemul de operare; Windows oferind posibilitatea de a restarta calculatorul.

Exista trei posibilitati de restartare a calculatorului:

*Prin alegerea optiunii Restart din fereastra de dialog Shut Down

*Prin apasarea simultana de doua ori a tastelor Ctrl+Alt+Del

*Prin apasarea butonului Restart existent pe unitatea centrala aceasta optiune fiind cea mai putin recomandata. 

Folosirea butonului Restart existent pe unitatea centrala se recomanda doar in momentul in care celelalte doua alternative nu functioneaza.

 Inchiderea unei aplicatii care nu raspunde comenzilor primite 

Daca aveti o aplicatie care nu mai raspunde comenzilor primite de la tastatura sau mouse va trebui sa inchideti aplicatia fortat. Pentru aceasta apasati simultan tastele Ctrl+Alt+Del o singura data.

Va aparea pe ecran o fereastra in care sunt prezentate aplicatiile ce ruleaza in momentul respectiv pe calculator, cu mentionarea starii in care se gaseste aplicatia

Pentru a inchide aplicatia care nu mai raspunde apasati butonul “End Task”

In dreptul aplicatiei care nu mai raspunde apare scris NOT RESPONDING 

 

Protocol FTP, HTTP

Protocol FTP, HTTP

Un protocol este un sistem de reguli si proceduri ce guverneazã comunicatia dintre douã dispozitive. Existã o multime de protocoale dar nu toate sunt compatibile, dar atâta timp cât cele douã dispozitive folosesc acelasi protocol ele pot schimba date. Anumite protocoale, ca de exemplu standardul RS-232, afecteazã legãturile hardware, în timp ce alte protocoale afecteazã transmisiile de date inclusiv parametrii si semnalele folosite în transmisiile asincrone (în general modemul).

Protocoalele reprezintã de fapt o modalitate prin intermediul cãreia diferite modele de calculatoare pot comunica între ele. 

Existã mai multe tipuri de protocoale:

*Protocoalele de aplicatii – oferã schimbul de date între aplicatiile existente într-o retea, ca de exemplu File Transfer Protocol (FTP), sau Simple Mail Transfer Protocol (SMTP) 

File Transfer Protocol (FTP) este un proces ce permite schimbul de fisiere între douã calculatoare. FTP suportã diferite comenzi ce permit transferul bidirectional de fisiere binare si ASCII între diferite calculatoare. Acest protocol este instalat împreunã cu utilitãtile oferite de TCP/IP.

Simple Mail Transfer Protocol (SMTP) este un protocol TCP/IP folosit la transmiterea mailului. 

*Protocoalele de transport – ca de exemplu Transport Control Protocol (TCP)  

*Protocoalele de retea – ca de exemplu Internet Protocol (IP)

Transport Control Protocol/Internet Protocol (TCP/IP) este protocolul standard folosit pentru a comunica de-a lungul Internetului.

Hypertext Transport Protocol (HTTP) este o metodã prin care paginile WWW sunt transferate prin retea.

Hyperlink : este o adresã cu ajutorul cãreia se pot face legãturi cu alte pagini de web, adresã prin intermediul cãreia se trece de la un document web la altul.

ISP (Internet Service provider): este cel care oferã servicii de acces la internet