Triunghi2

Gigel este un pasionat al triunghiurilor. El colectează beţişoare de diferite lungimi şi le asamblează în diferite triunghiuri. Ieri, el avea 6 beţişoare de lungimi 5, 2, 7, 3, 12 şi 3. Din aceste bețișoare, Gigel a construit un triunghi de laturi 3, 3 şi 5, iar beţişoarele de lungimi 2, 7, 12 au rămas nefolosite pentru că aceste lungimi nu pot forma laturile unui triunghi.
Din acest motiv, Gigel s-a hotărât să facă o colecţie de beţişoare, dintre care oricum ar alege 3 elemente, acestea să nu poată forma laturile unui triunghi, proprietate pe care o vom numi în continuare proprietate anti-triunghi. Gigel, pornind de la setul iniţial de lungimi 2, 7, 12, s-a gândit la două metode de realizare a unei colecţii de 5 beţişoare cu proprietatea anti-triunghi, şi anume:

1.Păstrează cel mai scurt beţişor, cel de lungime 2, şi creează un set nou adăugând alte beţişoare de lungime mai mare sau egală cu cel iniţial. De exemplu, următoarele 5 lungimi sunt corecte: 2, 2, 12, 50, 30.
2.Păstrează toate beţişoarele, şi anume 2, 7,12, pe care le va completa cu alte beţişoare de diferite lungimi (mai scurte sau mai lungi), astfel ca proprietatea anti-triunghi să se păstreze. Următoarele 5 lungimi respectă proprietatea anti-triunghi: 2, 7, 12, 4, 1.

Cerinţă

Cunoscând un şir de n numere naturale nenule a1, a2, …, an având proprietatea anti-triunghi, şi un număr k (k>n), se cere să construiţi un şir de k numere naturale având proprietatea anti-triunghi, în conformitate cu una dintre următoarele două restricţii:

Varianta 1. Cel mai mic element este identic cu cel mai mic element din şirul iniţial.
Varianta 2. Printre cele k elemente ale şirului construit se regăsesc toate elementele şirului iniţial.

Date de intrare

Fişierul de intrare triunghi2.in conţine pe prima linie valorile numerelor v, n şi k, separate prin spaţiu. Linia următoare conţine n numere naturale separate prin spaţiu, ce formează un şir cu proprietatea anti-triunghi.

Date de ieşire

Fişierul de ieşire triunghi2.out va conţine k numere pe o singură linie.

Dacă valoarea lui v este 1, atunci fişierul va conţine k numere naturale cu proprietatea anti-triunghi, separate prin spaţiu, în care cel mai mic element este identic cu minimul şirului dat în fişierul de intrare.

Dacă valoarea lui v este 2, atunci fişierul va conţine k numere naturale cu proprietatea anti-triunghi, separate prin spaţiu, printre care se regăsesc toate elementele şirului iniţial.

Restricţii şi precizări

  • 3 ≤ n < k ≤ 46;
  • 1 ≤ lungimea unui beţişor ≤ 2.000.000.000;
  • Pentru rezolvarea corectă a primei cerinţe se acordă 30 de puncte, iar pentru cerinţa a doua se acordă 70 de puncte;
  • Se garantează că întotdeauna există soluţie;
  • Soluţia nu este unică – se admite orice răspuns corect.

Exemple

triunghi2.in

1 3 5
7 2 12

triunghi2.out

2 2 30 50 12

triunghi2.in

2 3 5
7 2 12

triunghi2.out

1 4 12 7 2

Explicație

Pentru primul exemplu:

v=1, n=3, k=5. În varianta 1 avem de tipărit 5 numere, valoarea minimului este 2 în ambele şiruri.

Pentru al doilea exemplu:

v=2, n=3, k=5. În varianta 2 printre elementele şirului tipărit se regăsesc toate elementele şirului iniţial.

SOLUTIE 1

#include <fstream>

using namespace std;
int ok[50];
int main()
{   int pa,pb,a[50],n,k,i,j,b[50],aux,x,opt;
    ifstream fin("triunghi2.in");
    ofstream fout("triunghi2.out");
    fin>>opt>>n>>k;
    for (i=1;i<=n;i++)
        fin>>a[i];
    for (i=1;i<n;++i)
        for (j=i+1;j<=n;++j)
            if (a[i]>a[j])
            {
                aux=a[i];
                a[i]=a[j];
                a[j]=aux;
            }
    if (opt==1)
    {
        b[1]=b[2]=a[1];
        for (i=3;i<=k;i++)
            b[i]=b[i-1]+b[i-2];
        for (i=1;i<=k;++i)
            fout<<b[i]<<' ';
        fout<<"\n";
    }
    else
    {
        if (a[1]==a[2])
        {
            b[1]=b[2]=a[1];
            ok[1]=ok[2]=1;       //in sirul b bifam toate elementele
            pa=3;                // ce apartin lui a
        }
        else
        {
            b[1]=b[2]=1;
            if (a[1]==1)         //  se bifeaza elementul 1 in cazul
            {
                ok[1]=1;         // in care este element din a
                pa=2;
            }
            else
                pa=1;

        }
        pb=2;
        while (pa<n)
        {
            x=b[pb]+b[pb-1];

            if (b[pb]+x<=a[pa] && x<=a[pa+1]-a[pa])
                b[++pb]=x;
            else
            {
                b[++pb]=a[pa++];
                ok[pb]=1;
            }
        }
        while (pa==n)
        {
            x=b[pb]+b[pb-1];
            if(b[pb]<=a[pa]-x)
                b[++pb]=x;
            else
            {
                b[++pb]=a[pa++];
                ok[pb]=1;
            }
        }
        while (b[pb]<=2000000000-b[pb-1])
        {
            b[pb+1]=b[pb]+b[pb-1];
            pb++;
        }
        for (i=1;i<=pb;i++)
            if (ok[i]) fout<<b[i]<<" ";
        x=k-n;
        for(i=1;x && i<=pb;i++)
            if (!ok[i])
            {
                fout<<b[i]<<" ";
                --x;
            }
        fout<<"\n";
    }
    fin.close();
    fout.close();

    return 0;
}

SOLUTIE 2

#include <iostream>
#include <fstream>
using namespace std;

ifstream f("triunghi2.in");
ofstream g("triunghi2.out");

int n,k,m,choise;//m-valoarea minima din vector
int nr;//numarul de bete adaugate
int v[50], u[50]; //v - initial, u-dupa adaugare

void citire(){
    int i;
    f>>choise>>n>>k;
    m=2000000000;
    for(i=1;i<=n;i++){
        f>>v[i];//citesc betioasere si calculez valoarea minima
        if(v[i]<m) m=v[i];
        u[i]=v[i];//pun toate betele in solutie pt. pct. b
    }
}

void solutie1(){
    int b1,b2,b3;
    g<<m<<" "<<m<<" ";//afisez cel mai mic bat de doua ori
    nr=2;//am doua bete
    b1=b2=m;
    while(nr<k) {//cat timp nu am k bete adaugate
        b3=b2+b1;//calculez urmatoarea lungime cu care nu pot forma triunghi
        b1=b2;b2=b3;//trec la urmatoarele 2 bete
        g<<b2<<" ";//afisez lungimea noului bat
        nr++;//contabilizez batul
    }
    g<<"\n";
}
void sortare(){//sortez betele initiale
    int i,j,aux;
    for(i=1;i<n;i++)
        for(j=i+1;j<=n;j++)
            if(v[i]>v[j]) {aux=v[i];v[i]=v[j];v[j]=aux;}
}
void solutie2(){
    //incerc sa pun bete inainte de fiecare bat i cu i<-1,n
    int i,b1,b2,b3,j;//b1-penultimul bat pus, b2 - ultimul bat pus, b3 - noul bat care se adauga
    i=1;//incepand cu primul bat din stiva initiala
    nr=n;//am cele n bete initiale
    b1=0;//penultimul bat pus
    b2=1;//ultimul bat pus
    if(b1+b2+v[i]>v[i+1]){//daca adaug batul de lungime 1 pot depasi al doilea in cazul 2 2 5 7
        b1=v[i];b2=v[i+1]; //atunci incep cu cele mai mici 2 bete

    }
    else {//altfel adaug batul de lungime 1
        nr = nr + 1;
        u[nr]=1;
    }
    //incerc sa pun bete inainte de batul v[i]
    while(nr<k && i<=n) { //cat timp nu am pus k bete si mai sunt bete inainte carora pot pune
        b3=b2+b1;//incerc sa pun b3
        if(b3+b2<=v[i]){//daca suma dintre ultimul bat adaugat si nnoul bat e ok
            nr++;//creste numarul de bete adaugate
            u[nr]=b3;//retin noul bat
            b1=b2;//penultimul bat
            b2=b3;//ultimul bat
        }
        else {//nu mai pot pune bete inainte de v[i]
            b1=b2;//penultimul bat adaugat
            b2=v[i];//ultimul bat
            i=i+1;//trec la urmatorul bat inaintea caruia incerc sa pun
        }
    }
    if(nr<k){//daca nu am pus toate betele inainte de betele initiale
        //pun bete dupa ultimul bat
        if(v[n-1]>u[nr])b1=v[n-1];//verific care e penultimul element
        else b1=u[nr];
        b2=v[n];
        while(nr<k) {
            b3=b2+b1;
            nr++;
            u[nr]=b3;
            b1=b2;
            b2=b3;
        }
    }

    for(i=1;i<=k;i++)
    g<<u[i]<<" ";
}
int main()
{
    citire();
    if(choise==1)
    solutie1();
    else {
    sortare();
    solutie2();
    }
    return 0;
}
%d bloggers like this: